Maria Banus

Biografie şi Bibliografie

 -
Maria Banuş (n. 10 aprilie 1914, Bucureşti; d. 14 iulie 1999) a fost o poetă, traducătoare şi eseistă din România, de origine evreiască; este mama pictorului Tudor Banuş (n.1947), care locuieşte în Franţa din 1972.

Biografie şi studii

Maria Banuş s-a născut la data de 10 aprilie 1914 în oraşul Bucureşti, fiind fiica lui Max Banuş, contabil şi director la Banca Marmorosch Blank şi a Anettei. După absolvirea studilor liceale la Institutul "Pompilian" din Calea Rahovei, a urmat cursurile Facultăţii de Drept şi apoi pe cele ale Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Debutul literar

Debutează, în anul 1928, în revista "Bilete de papagal" (a lui Tudor Arghezi), cu poezia "La 14 ani", dezvăluindu-şi crezul poetic:

    Te caut pe tine, suflete frumos
    Cu frăgezimea şi durata unui fum
    Încât mă mir şi eu cum de ai loc
    În fiinţa mea de-acum.

În perioada interbelică, a colaborat la revista Azi, precum şi la alte publicaţii, cu poezii având un caracter aproape exlusiv erotic, din care a şi alcătuit primul său volum, intitulat Ţara fetelor (Ed. Cultura Poporului, 1937). Acest volum face parte din etapa confesiunilor adolescentine ale poetei. Încă din anul 1939, s-a apropiat de mişcarea muncitorească, activând în organizaţiile antifasciste create sub egida Partidului Comunist, iar treptat în versurile sale încep să se facă simţite preocupări de natură socială.
[modifică] Perioada proletcultistă

Versurile sale din anii '45 - '50 reflectă dictatul cultural al acelei epoci. În anul 1945 este primită în Societatea Scriitorilor Români. Într-o şedinţă a Societăţii din martie 1948 este obligată să-şi dea acordul public cu articolul lui Sorin Toma "Poezia putrefacţiei sau putrefacţia poeziei", apărut în trei numere consecutive în Scînteia, menit să-l elimine pe Tudor Arghezi din literatura română. După desfiinţarea Societăţii Scriitorilor Români, Maria Banuş face parte din nou creata Uniune a Scriitorilor din România şi - la fel cu majoritatea covârşitoare a colegilor ei - nu protestează împotriva excluderii unor scriitori, consideraţi "elemente necorespunzătoare".

În anul 1949 a publicat volumul de poezie Bucuria (cu cele două cicluri ale sale: "Cântec sub tancuri" şi "Vânt de martie"), care reprezintă experienţa dânsei în perioada războiului, a ocupatiei naziste si apoi comuniste. Primul ciclu cuprinde poezii inspirate din realităţile tragice ale perioadei războiului, în timp ce al doilea ciclu este închinat luptei revoluţionare a Partidului Comunist. De asemenea, a publicat articole şi reportaje, grupate în culegerea Din cronica acestor ani (1955).

Maria Banuş s-a încadrat în doctrina realismului socialist prin creaţiile sale cu caracter proletcultist, cum ar fi poeziile adunate în volumul Ţie-ţi vorbesc, Americă! (1955). Alte volume înscrise în aceeaşi orientare sunt: Despre pământ (1954), Se-arată lumea (1956), Torentul (1957) şi Poezii (1957).

Poezia întitulată "Patronul" făcea parte din textele obligatorii pentru elevii din şcolile României, alături de "Minerii din Maramureş" de Dan Deşliu şi altele.

Pe lângă poezii, Maria Banuş a scris şi două piese de teatru: Ziua cea mare, cu subiect din viaţa gospodăriilor agricole colective şi Îndrăgostiţii, care prezintă aspecte şi oameni de pe un mare şantier al socialismului. Premiera piesei "Ziua cea Mare" a avut loc la 13 august 1950 pe scena Teatrului Naţional din Cluj, ea fiind reprezentată apoi pe scenele principalelor teatre din ţară şi elogiată de critica oficială a vremii.

Autoare a numeroase volume de poezie, memorialistică, teatru, tălmăciri din literatura universală. A tradus în limba română poezii scrise de Rainer Maria Rilke, Johann Wolfgang von Goethe, William Shakespeare, Aleksandr Puşkin, Pablo Neruda, Nazim Hikmet ş.a. La rîndul ei, a fost tradusă în nenumarate limbi.

Exilul

Mai târziu[Când?], şi-a împărţit timpul între România şi Franţa. Autorităţile comuniste i-au scos cărţile din librării şi din bibliotecile publice. În prefaţa scrisă de Alain Bosquet la volumul de poezii în limba franceză, "L'Horologe à Jaquemart", apărut în Éditions Saint-Germain-Des-Prés Paris, 1987, Maria Banuş a fost prezentată publicului francez ca o scriitoare de mare anvergură comparînd-o cu Anna Ahmatova, Gabriela Mistral şi Else Lasker- Schüller. Maria Banuş a încetat din viaţă la data de 14 iulie 1999.

Premii şi distincţii

Maria Banuş a fost distinsă cu mai multe premii literare cum ar fi:

    * Premiul „George Coşbuc” al Academiei Republicii Populare Romîne (1949)
    * Premiul de Stat (1951)
    * Medalia de Aur a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Varşovia (1955) - pentru poemul Ţie-ţi vorbesc, Americă!
    * Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (1986)
    * Premiul Internaţional Gottfried von Herder (1989)

Volume publicate

    * Ţara fetelor, Ed. "Cultura Poporului, 1937
    * Bucurie, Ed. pentru Literatură şi Artă, 1949
    * Fiilor mei, 1949
    * Bucureşti, oraş iubit, Ed. "Tineretului", 1953, poeme pentru copii
    * Versuri alese, 1953
    * Despre pământ, 1954
    * Îndrăgostiţii, 1954
    * Ţie-ţi vorbesc, Americă!, 1955
    * Din cronica acestor ani, 1955
    * Se-arată lumea, E.S.P.L.A., 1956
    * Torentul, E.S.P.L.A., 1957
    * Poezii, 1957
    * Magnet, Ed. pentru Literatură, 1962
    * Metamorfoze, Ed. pentru Literatură, 1963
    * Diamantul, 1965
    * Tocmai ieşeam din arenă, Ed. pentru Literatură, 1967,
    * Portretul din Fayum, Ed. Eminescu", 1970,
    * Sub camuflaj. Jurnal 1943-1944, Ed. Cartea Românească", 1980
    * Himera, Ed. Cartea Romaneasca", 1980
    * Oricine şi ceva, Ed. Cartea Românească, 1972
    * Oaspeţii de la mansardă, Ed. Minerva, 1978
    * Noiembrie, inocentul, Ed. Eminescu, 1981.
    * Orologii cu figuri, Ed. Eminescu, 1984
    * Fiesta, Ed. Cartea românească, 1990

Cărti de Maria Banus


Cum Cumpăr Cum plătesc Livrare
0 cărţi in coş
Total : 0 RON